Phoenixmission.org

_{^{”... vă trimit din Israel: să fie pace la voi, la noi, la vecini, la toată lumea, și, odată pentru totdeauna, iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți, cum a spus rabinul vestit Ioșua, despre care voi spuneți Cristos.”}}          

 _{^{Interviu cu pictorița Marta Indig Leopold}}

_{^{Inspirându-se din ”Cântarea Cântărilor”, obține medalia ”Argint poleit cu aur” la marele concurs internațional organizat de Academie Internaționale De Lutece - Paris.}}

_{^{Detine titlul de Cavaler al O. L. A. S. S.” al Frantei (CHEVALIER DE L”ORDRE LITTERAIRE, ARTISTIQUE, SCIENTIFIQUE ET SOCIALE).}}

 _{^{Era anul când, peste tot unde exista suflare românească, se sărbătoreau 150 de ani de la nașterea marelui poet român Mihai Eminescu.}}

_{^{Mă aflam pe plaja Mării Mediterane din Tel Aviv, împreună cu o prietenă, relaxându-ne în bătaia razelor de soare și depănând de-ale noastre. Era cam ora patru după-amiază când se apropie de noi o distinsă doamnă, îmbrăcată în costum de baie și având câteva lucruri în mână. Ni se adresează în limba engleză:}}

_{^{- Pot să las și eu, aici, lucrurile mele? Fiindcă vreau sa înot în mare!}}

_{^{- Sigur! I-am răspuns, tot în limba engleză. Ea a plecat în mare să înoate iar noi ne-am continuat vorba. După circa o jumătate de oră, revine doamna respectivă, exclamând în limba română:}}

_{^{- Aaa!, vorbiți românește?}}

_{^{- Da! Suntem românce și e normal să vorbim românește. Ea a început să zâmbească, luminându-i-se fața de bucurie că vorbim aceeași limbă, limba mamei. Intrând în vorbă mai în detaliu, am aflat că distinsa doamnă pictează. Deci, nu e un om de rând, vorba poetului; motiv pentru care i-am solicitat un interviu ad-hoc, întotdeauna având la mine, pentru orice eventualitate, un reportofon. Mai târziu mi-a trimis două lucrări minunate. Una din ele a fost expusă la Louvre(Ierusalimul), despre care vorbește în dialogul ce urmează. Vi le prezint atașate pe amândouă.}}

_{^{Lucreția BERZINTU: Vă rog, pentru publicul cititor român, mai întâi să vă prezentați!}}

_{^{Marta INDIG LEOPOLD: Șalom! Mă cheamă Marta Indig Leopold, m-am născut la Arad și am plecat din România de foarte tânără, din 1951. Am și amintiri bune și am și amintiri rele, și, tocmai fiindcă doamna (adică eu) este din Iași, aș avea speranța că ce s-a întâmplat acolo, să nu se mai întâmple (s-a referit la Pogromul evreilor din 1941 - nota mea).}}

_{^{Am întâlnit mulți români buni. În 1998, la Ambasada Română din Paris (acolo locuiesc, dar, locuiesc și în Israel) am făcut Omagiu României cu 62 de tablouri, și, întotdeauna sunt în contact cu ei, invitându-mă la ședințe culturale. Acum doi ani în urmă am fost și la Omagiu lui Mihai Eminescu, unde am prezentat bustul lui, portretul lui și niște pânze din poeziile lui. Revedere am și recitat. Mai țin minte pentru că toată viața am adorat pe Eminescu și mă burcur totdeauna când am prilejul să vorbesc românește. Așa că, vă trimit din Israel: să fie pace la voi, la noi, la vecini, la toată lumea și, odată pentru totdeauna, iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți, cum a spus rabinul vestit Ioshua, despre care voi spuneți Cristos. Noi l-am numit Emanuel care înseamnă ”Cu noi este Dumnezeu”, și așa doresc ca să fie.}}

_{^{Șalom la voi toți! Cu drag, Marta.}}

_{^{- Vă mulțumesc, dar stați vă rog, că mai avem de vorbit. Deoarece îl îndrăgiți foarte mult pe Eminescu, doresc să ne spuneți, ce reprezintă pentru Dumneavoastră, marele poet român?}}

_{^{- Pentru mine, precum noi artiștii, separăm omul și creațiile lui, așa că eu mă uit numai la creația artistică. Pentru mine, Eminescu reprezintă ceva curat, dragoste eternală, sensibilitate și tot ce-i frumos în viață. Pentru mine este lirica ce m-a condus o viață întreagă și m-a și îndemnat la pictură. Acum doi ani, chiar am câștigat o cupă, și a fost și de la Ambasada Română din Paris. Domnul Enache din București mi-a luat atunci un interviu pe care l-a publicat în ”Duminica vedetelor”. Așa că Eminescu este unic; n-a fost niciodată și nici n-o să mai fie. Așa că pentru el am scris o poezie, care a fost afișată la Ambasada României din Paris. Iată:}}

  _{^{Pentru idolul meu}}

        _{^{Pe care-l iubesc eu,}}

        _{^{Mi-ai luminat gândul}} 

        _{^{Și sufletul!}}

        _{^{Lumina pură din inima ta,}}

        _{^{Mi-a marcat viața!}}

        _{^{Cu aripile tale cele mare}}

        _{^{Care nu au hotare}}

        _{^{M-ai ridicat din lumea cenușie}}

        _{^{Ca și Luceafărul din poezie.}}

        _{^{Ai fost însoțitorul meu}}

        _{^{În tot ce făceam eu.}}

        _{^{Iubirea ta arzătoare,}}

        _{^{Iubirea mea arzătoare,}}

        _{^{Aș dori să afle toate popoarele}}

        _{^{Ca să fii tu mereu amintit}}

        _{^{Și în vecii vecilor iubit.}}

                                _{^{(Pentru Eminescu, scris de Marta).}}

_{^{- Când ați început să pictați? De cine ați fost influențată?}}

_{^{- Talentul pentru pictură l-am avut încă din copilărie, numai că viața ni mi-a dat ocazia ca să studiez încă de atunci. Mai târziu am studiat în America, în Israel, și apoi am fost trimisă ca să completez studiile la Paris, unde am studiat la ”Ecole Naționale Superieure” zece ani și am și câștigat de la francezi medalii de bronz, și de aur, argint precum și cupa. În fiecare loc am scris că sunt născută la Arad, România.}}

_{^{România este mama mea, prima mea mamă, apoi am mama adoptivă, Israelul. Pe amândouă le iubesc și de amândouă mă lipsesc, fiindcă stau acolo la Paris. Așa că originea este română, de religie mozaică; de religie internațională mai bine-zis, pentru că la noi pictorii, nu există chiar, nici religie, nici culoare. Noi ne uităm altfel, și păcat că lumea nu se uită precum noi. Ar fi o lume mai bună!}}

_{^{- Unde ați expus?}}

_{^{- Am expus în Tel Aviv, în America, la Paris, în toate saloanele mari. Ultima dată am expus un mare tablou, Ierusalimul de 130/90 cm, la Louvre. Asta e, cum eu consider, ceva foarte frumos din punct de vedere profesional.}}

_{^{- Adepta cărei picturi sunteți?}}

_{^{- Impresionistă. Pictez și clasic, pentru că am studiat și la Louvre. Am copiat pe marii meșteri: Rembrandt, Guido Reni, Chardin..., cunosc, deci, și tehnica clasică, însă mie îmi place ompresionismul. M-a impresionat foarte mult Claude Monet}}._{^{, Terner și Grigorescu, care a studiat tot la Paris. Am fost foarte mândră când s-a realizat retrospectiva lui Constantin Brâncuși la Paris. Îmi pare rău că românii n-au luat lucrurile lui, și le-au dat la Paris.}}

_{^{Interviu realizat de Lucreția Berzintu, Israel.}}